Bine ati venit pe acest blog ... / Welcome on this blog ...

Willkommen auf diesem Blog ... / Bienvenue sur ce blog ...

مرحبا بكم في هذا بلوق / Добре дошли в този блог...
Καλώς ήλθατε σε αυτό το ιστολόγιο...
Benvenuti a questo blog...
ようこそこのブログに...
Добро пожаловать на блог...
Добро дошли на овај блог...
Bienvenidos a este blog...

11/16/2009

Sfantul Post al Nasterii Domnului Iisus Hristos - postul craciunului


A început Postul Crăciunului. Începând cu ziua de 15 noiembrie până la 24 decembrie, inclusiv, creştinii ortodocsi se pregătesc pentru marele praznic al Naşterii Domnului. Din punct de vedere calendaristic, acesta este primul post din cele patru de durată ale anului bisericesc, dat fiind faptul că anul liturgic începe la 1 septembrie. Durează 40 de zile, iar ca importanţă este al doilea după Postul Sfintelor Paşti. Ca fel de postire, este mai uşor decât Postul Paştilor, asemănându-se postului de vară, al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Totodată, perioada Postului Crăciunului este strâns legată de numeroase tradiţii ale poporului român.

Ziua de 14 noiembrie este menţionată în calendarul ortodox drept „Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului“. Cele 40 de zile de post ce urmează amintesc de aceeaşi perioadă petrecută de Moise pe Muntele Sinai înainte de primirea Tablelor Legii. Asemenea celor din Vechiul Testament, noi, creştinii, avem datoria de a ne pregăti, prin post şi rugăciune, pentru primirea Mântuitorului Hristos, Cel ce Se naşte din Sfânta Fecioară Maria. Încă din secolele IV-V, Părinţii Bisericii amintesc de Postul Naşterii Domnului, însă cu durată diferită. Fericitul Augustin îl menţionează, iar episcopul Leon cel Mare al Romei (440-461) a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea“. Uniformizarea se va face în anul 1166, când, la Sinodul de la Constantinopol, sub preşedinţia patriarhului Luca Hrisoveghi, se va stabili ca durata Postului Naşterii Domnului să fie de 40 de zile, de la 15 noiembrie la 24 decembrie. Întrucât acest post închipuie timpul Vechiului Testament, cântările liturgice rânduite se caracterizează prin numeroase profeţii mesianice şi cuvinte despre împlinirea făgăduinţei Răscumpărătorului.
Odată cu începutul Postului Crăciunului, creştinii se adună şi repetă colinde. Cei dintâi colindători ai primului Crăciun au fost îngerii, care, potrivit Sfântului Evanghelist Luca, la Naşterea Domnului cântau: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!“. Colindul românesc are atât motive religioase (Sfânta Treime, facerea lumii, căderea în păcat, Maica Domnului, Buna Vestire, Naşterea Domnului), cât şi elemente profane (colinda gazdei, colinde pentru flăcău, pentru fecioară, pentru tinerii căsătoriţi, pentru prunci, pentru văduvă sau pentru bătrâni). La români, colindul reprezintă un liant între generaţii, păstrat, parcă, mai fidel decât la oricare alt popor. Colindătorii sunt mesageri ai lui Dumnezeu: vin cu pace, îndeamnă la nădejde, urează sănătate şi fericire şi vestesc mântuirea. Aşa se explică deosebita cinste cu care sunt întâmpinaţi de gospodari.

Mitropolitul de fericită pomenire Antonie Plămădeală afirma că autorii cuvintelor colindelor sunt necunoscuţi, iar poporul credincios a găsit cuvintele şi melodiile cele mai potrivite, care „se prind aşa de uşor, se învaţă atât de uşor, se transmit atât de uşor de la o generaţie la alta, tocmai pentru că au reuşit să prindă cuvintele în cele mai adecvate melodii care răspund sensibilităţii noastre celei mai adânci“. Cuvintele provin din teologia Naşterii Domnului, iar melodiile vin din geniul poporului nostru.

Numai în acest context poate fi înţeles Postul Crăciunului, ca participare personală prin jertfă la bucuria Întrupării Domnului. Postul Naşterii Domnului se vădeşte ca o perioadă de pregătire pentru întâlnirea tainică, dar reală, cu Hristos, Pruncul din Betleem. Citim, medităm, ne rugăm, ne împăcăm cu semenii şi cu întreg cosmosul, ne spovedim şi ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Domnului, într-o atmosferă minunată de iarnă, cu foc în sobă şi glasuri de colindători pe la ferestre.

Biruim astfel spiritul fals pentru ortodocsi al atator sarbatori straine de ortodoxie si de poparele ortodoxe; care au fost sufocate de multe sarbatori ca si cum ar fi interesati de ele, iar celelalte popoare nici nu baga de seama frumusetea ortodoxiei si cat de delicate sunt sarbatorile ortodoxiei cu traditiile popoarelor ortodoxe .



sursa: ziarul lumina;
extensie blog : "http://patriarhii-ortodoxiei.blogspot.com/"
Alte bloguri: http://food-and-nature.blogspot.com/
sau http://F-C-A-P.blogspot.com/

Niciun comentariu: